Tura de bicla - Babele - Dichiu - Sinaia - 21 iunie 2008

In urma cu o saptamana am revenit la un sport cam strain mie, dar interesant in acelasi timp: mountain bike-ul (daca se poate spune ca pe drum de taf faci asa ceva).

Dupa ce mi-am impachetat si trimis diploma la Cluj cu curierul, m-am declarat libera, in acelasi timp specificandu-i si rugandu-l pe Ady (colegul meu de bicla), sa facem o tura mai lejera, mai aproape de Bucuresti si cel mai important - sa nu plecam cu noaptea in cap, pt. caci eu stau f. prost cu somnul in ultima vreme.

Plecam pe la 10-11 dimineata din Bucuresti si ajungem la Busteni, unde este o coada cat China la telecabina. Eh, zic eu, merge repede si intr-adevar a mers destul de repede, timp in care am apucat si eu sa mananc micul dejun dinspre pranz si sa capat ceva forta de dat la vale.

Cert este ca pe la 3 dupa-masa eram sus la Babele, de unde ne-am dat drumul pe drumul spre Dichiu, cu gand sa ajungem apoi in Sinaia pe la Cota 1100. Ma impachetez, pun cotiere, pun genunchiere, pun manusi (acum sunt bronzata cu urme de manusi), pun pantaloni cu "pampersi" sa nu ma doara fundul de la sa, pun casca pe cap, ochelari si ne purcedem la vale.

In poza de sus este Ady pe drum, in cea de jos sunt eu inainte sa incepem sa coboram

Drumul este foarte lejer si frumos, mai nasol este ca are multe pietre si trebuie sa le ocolesti, ceea ce eu nu reusesc niciodata, drept pt. care iau toti bolovanii fix in roata. Lipsa de antrenament, a doua zi am coborat mult mai bine (apreciez eu).

Ady admirand zarile dinspre saua Strunga

Eu facandu-mi planul cum sa iau cat mai putini bolovani in roata de la bicicleta ... adica sa nu cad 

Ady in action, cred ca facea ture dus-intors, ca se plictisea saracul pana faceam eu sute de poze

Pana aproape de Piatra Arsa se cobora destul de bine, iar apoi o luam pe un fel de plat combinat cu mici si lejere urcari spre Izvorul Dorului, respectiv spre Vanturis.

La un popas de pozat, sunt f. incantata de noile echipamente pe care le experimentez

Urmeaza apoi stanele pe langa care trecem: stana si cantonul de la Izvorul Dorului (si cand ma gandesc ca eram obisnuita sa trec pe aici numai iarna cu schiurile de tura).

Din dreptul Vanturisului incepem din nou sa coboram pe un drum ce face la dreapta si dupa cateva curbe ajungem la bifurcatia Sinaia-Padina.

Ady este in poza de sus, eu sunt in cea de jos ... fain cu biclele astea

Imediat dupa bifurcatia din saua Dichiu, observam cu stupoare si niste pantofari infecti si nesimtiti (scuzati limbajul, dar altfel nu am cum sa numesc astfel de specimene), care cu tigara in gura, sareau efectiv pe un jneapan si trageau de el in acelasi timp, cu gand sa il ia acasa. De ce oare nu il luau macar cu cazmaua cu radacina cu tot, dar banuiesc ca era mai interesant sa rupi planta.

In fine, trecem si pe langa stana din Dichiu si o dam la vale pe drum. La stana observ cum toate vacile din tarc dadeau din coada non stop, de zici ca-s limbile de la o pendula veche, basca mai si mugeau, de era un concert pe cinste acolo.

Oricum, preferam mugitul vacilor decat gratarisme si muzica "moderna" data la maxim, drept pt. care stau si ascultam vacile la asfiintit, admirand si norii.

Coborarea mai departe este frumoasa si lejera, mai facem poze spre Baiului si facem planul pt. creasta acestora de a doua zi. Deci m-a mai fermecat inca un sport, sigur nu mai stau p-acasa acuma ca am si bicla.

In poza de jos si cea de sus este coborarea pe drumul forestier din saua Dichiu pana jos in Sinaia

In curand iesim la Cota 1100 si apoi in drumul asfaltat de Sinaia-Targoviste. Pe asfalt reusesc sa prind 32 km/h la vale, ca mai mult mi-era frica sa nu ma imprastii prin serpentine.