Circuit in jurul caldarii Balea - 14 iunie 2013

Duminica dimineata ne trezim foarte greu. Se pare ca nu numai eu nu am dormit prea bine, asa ca tragem de timp si mai lenevim in pat pana spre orele 8.30 a.m. Bucureii si ei sunt cam afectati de alergatura cu Viorel pe Varful Lespezi din ziua precedenta, asa ca le propun sa mergem la viteza de croaziera si sa facem cat putem, variante avem destule. Abia pe la 10.00 a.m. reusim sa ne punem in miscare si sa plecam pentru a face clasicul circuit pe deasupra la Caldarea Balii - cu urcare prin Saua Doamnei, parcurs creasta de la Varful Paltinu pana la Iezerul Caprei si apoi urcat si pe Varful Vanatoarea lui Buteanu, incheind circuitul prin Valea Vaiuga. 

Urcam spre Saua Doamnei destul de greu, imi intru greu in ritm si nu ma simt in forma, este si oboseala datorita lipsei unui somn bun, dar noroc cu vantul care ma bicuieste pe fata destul de naprasnic si imi aduce aminte ca trebuie sa ma misc mai repede. In Saua Doamnei facem o pauza ca sa imi rezolv niste probleme tehnice destul de urgnte si admiram zarile. 

Clasica vedere din urcarea spre Vf. Paltinul, cu Lacul Balea si cabanele aferente

 

Eu si Mihaela la o pauza de admirat lacul din Valea Doamnei - balta aia mica cufundata in ceata de pe fundul vaii

Ajungem si sus pe Varful Paltinul si ne punem pe asteptat risipirea cetii, nu de alta, dar chiar nu am chef sa ratez vederea spre Turnul Paltinului. Ne punem toate hainele pe noi, ne asezam la adapost de vantul care vine amenintator dinspre Caldarea Balei si asteptam ... inghetam, asteptam, inghetam, asteptam, inghetam, asteptam, ... succesiunea asta se mai repeta parca de un milion de ori, dar la un moment dat apare ca o boare din ceata si bucata noastra de stanca. - un pietroi ordinar de altfel, dar de o frumusete mai ceva ca atlantii din antichitate.

Tunrul Paltinului vazut de pe Varful Paltinul, din pacate mai departe nu se vede, desi ar fi trebuit sa se vada si Vf. Lespezi si Caltun unde fuseseram cu o zi inainte

Apoi in directia noastra de mers spre Varful Iezerul Caprei vedem si o caldare lunga cu doua lacusoare probabil temporare (cat se mai topeste inca zapada, se vad pe buza caldarii in dreapta)

Continuam pe creasta care pe alocuri se ingusteaza simtitor si are si cateva pasaje finute de catarat si descatarat. Dupa Fereastra Balei creasta se mai domoleste, pentru a face loc urcusului debordant pe Varful Iezerul Caprei. Evident ca memoriile mele din acest traseu fusesera sterse de acum 5 ani can mai facusem Creasta Fagarasilor (?!), asa ca era timpul sa-mi improspatez memoria refacand traseul.

Pe Varful Iezerul Caprei repetam figura cu pus toate hainele pe noi si asteptat sa se risipeasca ceata, nu de alta, dar chiar era pacat sa nu vedem si Lacul Capra de aici. Tot ca o boare a aparut si Capra din ceata.

Coboram cat ai zice 'peste' de pe Varful Iezerul Caprei in Saua Caprei, de unde vom vedea de acum inainte in permanenta Lacul Capra in dreapta noastra (in sensul de urcare spre Varful Vanatoarea lui Buteanu). Astia zic ca facem 1 ora pana pe varf, mie mi se pare ca am facut mult mai putin, ca era frig si nu prea ne dadea mana sa ne oprim prea mult, asa ca am bagat combustibil la deal, dar oricum Lacul Capra se vedea frumos mereu.

Lasam in urma noastra Varful Vaiuga, lasam in urma si bifurcatia spre Valea Vaiuga si ne continuam drumul spre varful nostru - varf care ii cam sperie pe Bucurei cand le arat unde trebuie sa ne cocotam, dar chiar si asa s-au descurcat foarte bine, cu putina grija si atentie.

Ultimul urcus pana la spintecatura dinainte de Varful Vanatoarea lui Buteanu

Portiunea cu pasaje de catarat din spintecatura pana pe Varful Vanatoarea lui Buteanu

Muchia Netedu-Buteanu vazuta de pe Varful Vanatoarea lui Buteanu, cea pe care am parcurs-o la scoala de alpinism a lui Fane Tulpan, din septembrie 2012.

Varful Vaiuga vazut de pe Varful Vanatoarea lui Buteanu

Valea Vaiuga vazuta de pe Varful Vanatoarea lui Buteanu

Avand in vedere ca iese soarele si se risipeste ceata fix cand suntem noi pe varf, profitam de ocazie si stam mai mult aici, ba la plaja, ba la poze, oricum nu ne grabim, stam sa ne tihneasca, aveam nevoie de asa ceva dupa alergatura cu Viorel din ziua precedenta.

Si facem multe poze de grup pe Varful Vanatoarea lui Buteanu, in prima fiind eu cu Bucureii, in celelalte numai cu Mihaela

Revenind de pe Varful Vanatoarea lui Buteanu, coboram putin pe drumul pe care am venit, apoi viram brusc la dreapta pe Valea Vaiuga. Nu mai coborasem niciodata pe aceasta vale si ma surprinde intr-un mod foarte placut, dar nu asa cum m-a surprins Valea Caltunului in ziua precedenta. Fiind vale nordica, Valea Vaiuga este seaca si stearpa, lipsita de vegetatie, dovada ca inca mai are niste mari petice de zapada - semne ale luptelor seculare care s-au dat cu avalansele in aceste zone. Incepem sa coboram admirand in dreapta sus Muchia Netedu-Buteanu, iar apoi cand sa coboram pragul glaciar facem o pauza de masa, ca altfel ajungeam prea repede jos.

Dupa ce ajungem in urmatoarea caldare glaciara a Vaii Vaiuga, ne inscriem pe un fel de curba de nivel spre Caldarea Balei, ratacesc un pic marcajul ca nu era foarte clar, dar ocolim un bolovanoi de stanca si regasim si marcajul numaidecat, apoi pe curba de nivel o tot tinem pana la Balea Lac.

Ajunsi in agitatia de la Balea Lac, ne incercam si noi norocul cu o ciorba la Cabana Paltinu (unde mancasem eu cu o seara mai inainte), dar degeaba, este arhi-plin fiind in buricul targului si nu avem nici o sansa. Ne ducem asadar la Cabana Balea de pe lac si acolo dam de alta bucurie: nu sunt decat cativa chelneri care iau comanda si dureaza o vesnicie pana binevoieste cineva sa ne intrebe de sanatate. Bucur suparat (atata cat poate el sa isi arate supararea), chiar se duce sa ii atentioneze ca stam de ceva vreme si asteptam sa vina cineva sa ne ia comanda. Avand in vedere ca mi-era foarte foame, am facut si acest compromis (dupa frigul ala o ciorba calda fiind esentiala pentru mine). Cu burtile pline ne indreptam spre casa la Sibiu, eu cu Mihaela adormim bustean de la serpentine, cred ca nici daca eram la volan nu reuseam sa stau treaza, si ne mai trezim pe la Sibiu.