Stiam de acum multi multi ani ca se poate ajunge cu masina pana in Poiana Pelegii ...
de cand ne-a dus pe o zi ploioasa pe mine si pe Bogdan un camionagiu, pt. ca i s-a facut mila de noi ca vroiam sa urcam din Gura Zlata si sa ajungem la lacul Bucura pe la lacul Zanoaga ... si ploua afara, nu gluma, asa ca s-a induplecat si ne-a dus pana in Poiana Pelegii, drum forestier practicabil pe atunci numai de catre camioane.
Cabana Gura Zlata, cuibusorul nostru de o noapte acum 6-7 ani pt. plecarea in Retezat
Intre timp, am revenit in 2006 cu gasca Alpinet si pe cand treceam prin Poiana Pelegii, am remarcat mai jos de rau cateva masini parcate, apoi anul acesta inainte de plecare, ca sa avem cat mai putin de carat rucsacii mari pt. 5 zile, m-am documentat pe alpinet si cica se merge cu masina lejer pana in Poaiana Pelegii. Parasind complexul Rausor (care nu m-a impresionat deloc pozitiv), dam roata pe la Gura Zlata si de la barajul de la Gura Apei pana in Poiana Pelegii mai sunt circa vreo 20 km de drum forestier - drum f. bun cu exceptia ultimei portiuni pe unde apa si-a mai facut de cap, dar merge.
Lacul de acumulare de la Gura Apei (in fundal muntii Godeanu)
Ajunsi la capat de drum nu ne vine sa credem, este o parcare mare mare plina cu masini, si tata isi facea probleme ca ne sparge cineva masina in cele 5 zile cat stam sus. Nu ne mai facem probleme, sunt masini mult mai smechere decat amaratul nostru de Logan.
Parcarea "fara plata" de langa Poiana Pelegii
Pregatim rucsacii si incantati de soarele de pe cer incepem sa urcam spre lacul Bucura: 1 si 1/2 - 2 h zic indicatoarele si cam atata am scos si noi, desi ne-am oprit destul de des.
La trecerea Pelegii, pe podul amenajat chiar sub Poiana Pelegii
In poza de sus se vede Refugiul Salvamont din Poiana Pelegii, iar in poza de jos poiana care nu este tocmai plina de corturi
Dupa Poiana Pelegii incepem sa urcam pe vale, poteca plina de lume, unii cunoscuti, altii nu, unii montaniarzi, altii nu, dar cert este ca cu rucsacii mari nu se poate alerga, asa ca mergem mai incet, profitand de pauzele lungi si dese.
La un moment dat incepe sa se vada lacul Lia undeva in stanga jos cum urcam, asa ca facem o mica pauza, ne abatem putin din drum si mergem sa il admiram integral, pt. ca nu se vede tot din poteca.
Lacul Lia in toata splendoarea sa (alt. 1910 m)
Creasta Slaveiului se intrevede strajuind caldarea Bucurei pe o parte
Urcusul chinuitor ia sfarsit destul de repede si ajungem in Advanced Base Camp - lacul Bucura (alt. 2041 m), unde este plin de corturi.
Vedere de la lacul Bucura spre Curmatura Bucurei si varfurile omonime (Bucura I si II)
Vedere de la lacul Bucura spre saua si varful Judele, cu creasta Slaveiului incepand din stanga
Vedere de la lacul Bucura spre valea Berbecilor si varful Peleaga (aproape mereu in ceata)
Dupa ce punem cortul si mancam ceva se insenineaza total, valurile de ceata dispar complet si ma gandesc ca e momentul oportun sa facem o tura pe la lacurile Bucurei, urcand pe la Viorica si Florica si coborand pe la Taul Portii. Acuma ma felicit pt. aceasta idee pentru ca am prins cea mai buna lumina de fotografiat, si de altfel am prins una din putinele zile in care nu a fost negura non-stop in caldarea Bucurei.
Urcand spre lacurile Bucurei, vedere spre valea Bucurei (in fundal saua Plaiul Mic - inceputul Retezatului Mic)
Primul lac intalnit - lacul Ana (alt. 1990 m)
In poza de jos si cea de sus, urmeaza lacul Viorica (alt. 2070 m)
Mai urcam putin si nu ne mai saturam peste cate lacuri dam. Ne vine sa poposim pe langa fiecare.
In poza de jos si cea de sus, ultimul lac inainte de taul Agatat este lacul Florica(alt. 2090 m)
Urcan putin mai sus avem o privire de ansamblu a lacurilor din caldarea Bucurei.
Lacurile Florica, Viroica si Ana vazute in urcare spre taul Agatat
In poteca ce urca spre saua Judele este
"agatat" practic de creasta de mai sus un laculet micut.
Taul Agatat (alt. 2200 m)
In caldarea vecina (mergand spre lacul Bucura) intalnim insa si Taul Portii si inca cateva laculete mici detot.
Unul din taurile Portii (alt. 2230 m)
Creasta Slaveiului si vf. Judele vazute de langa taul Portii
De la taul Portii o luam la vale direct spre lacul Bucura, incheind astfel micutul si rapidul circuit facut pe la lacurile Bucurei, dar si cel mai frumos traseu din punctul meu de vedere.
In coborare avem onoarea de a vedea in viteza si o marmota. In fine, noi la inceput am vazut ceva cu blana cu o coada mare care s-a bagat repede intr-o vizuina, si abia apoi la refugiul salvamont am aflat ca asa arata o marmota.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu