Hiking Retezat - ziua VI - vf. Peleaga

Ultima zi in Retezat, pe la pranz trebuie sa strangem si sa coboram la masina in Poiana Pelegii. Vremea corespunde standardului, este senin de dimineata si probabil va fi ceata dupa ora 11.00 a.m., asa ca ma grabesc si plec spre Curmatura Bucurei cu gand sa prind primele raze de soare sus in creasta.

Tabara de baza de langa lacul Bucura, inca in soare

Din tabara de baza, vedere spre creasta Slaveiului

Urcand spre Curmatura Bucurei, in fundal stanga vf. Bucura I si II

Urcand spre Curmatura Bucurei, in fundal stanga vf. Custura Bucurei (in fundal caldarea Berbecilor)

Elanul din urcare imi este taiat insa de vacile de la „lactobar,” simpaticele si amabilele animale stau chiar in drumul meu, asa ca ma opresc sa le pozez.

Vacile de la Lacto-bar lacul Bucura

Lacul Bucura care incepe sa se vada jos in caldare

In Curmatura Bucurei nu mai zabovesc si nici nu mai am de ce, pt. ca acuma este gol, fiind f. de dimineata, lumea inca misuna pe jos pe la corturi. In urcare spre vf. Custura Bucurei ma bucur insa sa prind creasta parcursa ieri in soare, vazandu-se f. bine vf. Bucurei.

Urcand spre vf. Custura Bucurei, vf. Bucura I si II se pot observa in poza de jos si cea de sus

Urc destul de sustinut, nu ma opresc decat pt. cateva cadre si uneori vizibilitatea bate cat de cat pana in creasta Slaveiului, iar lacul Bucura se vede mai clar decat in ziua precedenta.

Urcand spre vf. Custura Bucurei, vedere spre lacul Bucura (in fundal creasta Slaveiului)

Chiar inainte sa ajung pe varf sunt surprinsa sau surprind un grup de capre negre, nu reusesc sa prind decat cateva cadre cu mama si cu puiutul ei, apoi ele fug speriate.

Pe varful Custura Bucurei este soare in dimineata asta, ma uit la creasta ce o am de parcurs pana pe vf. Peleaga si mi se face lene. Hotarasc sa mai pandesc pe vf. poate mai apare vreo capra, dar nu ma aleg decat cu vf. Peleaga de data asta.

Vf. Peleaga vazut de pe vf. Custura Bucurei

Apoi cobor pana in saua de sub vf. Custura Bucurei si acolo ma pun la o pauza lunga, trece un baiat pe langa mine, ma intreaba daca sunt bine si ii arat negura de pe vf. Peleaga. Imi ureaza succes la asteptat si isi vede de drum. Dupa vreo jumatate de ora pornesc si eu in directia Pelegii, insa ma misc in reluare, abia astept sa ajung pe varf si sa cobor, am tot stomacul in gat de la ceata asta, dar perseverez.

O ultima privirea aruncata spre vf. Custura Bucurei, vazut din urcarea spre vf. Peleaga (in fundal se vede chiar si creasta Slaveiului)

In drumul spre Peleaga nu prea mai prind mare vizibilitate, decat Coltii Pelegii si cam atat, pe masura ce urc ceata incepe sa domine inaltimile, asa ca ioc poze de pe vf. Peleaga.

Coltii Pelegii, singura chestie vizibila din zona

Cobor de pe vf. Peleaga tot prin valea Berbecilor, insa pe poteca opusa celei din ziua precedenta, ele sunt de fapt doua coborari diferite aflate la buza caldarii Berbecilor. Eu de fapt am facut circuitul de creasta care pleaca din vf. Custura Bucurei, ajunge pe vf. Peleaga si apoi coboara prin saua dinspre Piciorul Pelegii.

Cand ajung jos in vale observ ca pentru prima oara in 5 zile este soare la lacul Bucura la amiaza, de obicei era negura si valuri de ceata deasa.

La locul de cort strangem catrafusele, facem rucsacii, care nu inteleg de ce dar tot grei sunt, si spre dupa-masa coboram pe valea Bucurei. Din caldarea Bucurei, de langa refugiul salvamont cam acestea sunt traseele care se pot face in zona: