In locuri cu duh sfant - Craciun 2008

Dupa ce am stat cateva zile la schitul Iezer, am hotarat cu Crisa sa mergem si la schitul Bradu, tot de maici, dar care nu mai putea fi atins cu masina, ci numai per-pedes din Baile Olanesti (7 km - pe un fel de drum de caruta), sau din valea Cheii – schitul Iezer (3 km - traversand cateva dealuri pe o poteca).

Din Baile Olanesti mergem pana la Izvoare si de acolo o luam pe drum spre satul Tisa. Drumul urca sustinut pana in Tisa, dar la cate frunze sunt pe jos si lipsa totala de zapada ne intrebam daca suntem oare in decembrie ?!

La Izvoare cu miile de indicatoare, Crisa photo-shooting

In zona bifurcatiei de la Izvoare, sunt incantata de natura

In satul Tisa incepem pauzele lungi si dese, una la mana, fiindca aveam rucsacii plini de tot felul de bunatati ce le caram sus la maici, doi la mana, fiindca vedem pe drum tot felul de animale, care mai de care cat se poate de naturale in habitatul lor.

Satul nu este accesibil decat pe jos (pe drumul pe care mergem noi) sau cu masina, pe un drum forestier care nu am reusit insa sa-l identificam din Baile Olanesti, dar sigur este un drum foarte prost. Casele sunt cele vechi de 100 de ani si mai ca stau sa cada acolo unde omul si-a parasit vechiul lacas, pt. a migra spre joburi mai bune la oras.

Dupa ce depasim satul Tisa mergem din nou prin padure si ajungem pe un drum tangential cu satul Gurguiata, sau cum ne-a spus o femeie din sat: „Tineti firele de curent si ajungeti in poarta manastirii odata cu ele.” Tinem stalpii si nu ne ratacim, ceea ce am facut eu acum vreo 4 ani, cand am mai fost p-acilea. Ajungem la schitul Bradu si maicile ne primesc cu bratele deschise. Bisericuta, cel mai vechi element de arhitectura al manastirii, este deosebit de mica si de cocheta, cu bogate fresce de interior care, din pacate, stau sa cada de pe pereti.

Ca urmare stabilim pentru 2 zile Advanced Base Camp la schitul Bradu, unde maicile au fost foarte fericite sa ne aiba printre ele, efectiv nu stiau ce sa ne mai faca si sa ne dea de mancare, iar maica stareta era incantata ca avea musafiri cu care sa stea de vorba.

Apus de la schitul Bradu vazut inspre valea Cheii

Satul Gurguiata, unde se afla de fapt schitul Bradu, este si mai rupt de lume decat vecinul sau - Tisa. Aici chiar nu ajunge nici un drum forestier si nici un mijloc motorizat, si sper sincer ca asa sa ramana lucrurile, pt. ca tare bine este sa te plimbi fara sa vezi hidosenii de vile.

Pe ulite este plin de catei care ne insotesc care mai de care, unii mai prietenosi, altii mai fiorosi sau mai jucausi.

Pe Crisa a apucat-o un cutu' de mana, noroc ca avea macar manusa, si o tragea cu dintisorii sa mearga cu el inainte pe drum. Catelul o tragea de mana, iar Crisa care se straduia sa se tina dupa catelul ce mergea prea repede.

Crisa incerca sa-l convinga pe cutu' a n-o mai apuce de mana cu dintii

Si am vazut si cum se arde porcul de Craciun (chit ca sarbatoarea deja trecuse).