Ceahlau de Pasti - ziua a 6-a - vf. Toaca

Joi de dimineata evident ca nu pot dormi mai mult de ora 9 a.m., ma trezesc cu capul cat China dupa o noapte mai mult de nesomn. Constat cu stupoare ca dupa cerul senin si instelat din noaptea precedenta acuma este innorat si destul de inchisa vremea.

Mancam si zacem pana pe la pranz, iar pe dupa-masa o vad pe Floriana imbracandu-se si zicand ca trebuie sa iasa afara ca nu mai suporta sa zaca. Sar in pantaloni in 5 minute si o luam agale spre varful Toaca, cu gand ca daca nu vine ceata sa urcam pana sus. Pana la statia meteo de sub vf. Toaca prindem vreo 2 anotimpuri si incepe sa ploua. E promitator, ce sa mai.

Schitul Ceahlau lasat in urma in drumul nostru spre Toaca

  Floriana uitandu-se spre Toaca (aflat in fundal)

Cand ajungem insa sub varful Toaca, se opreste ploaia si ca urmare decidem sa incepem sa urcam catinel si pana sus pe varf.

Cand ajungem pe varful Toaca, incepe sa iasa si soarele, drept pt. care zacem la soare ca niste plosnite si facem o sumedenie de poze.

In poza de jos si de sus, stanca denumita Panaghia o pozam din toate directiile

  Floriana are un aparat profesionist si ma impresioneaza.


In poza de jos si cea de sus, Floriana, in momentele de fotograf profesionist pe varful Toaca
  La coborarea de pe varful Toaca ne mai abatem pe niste branite, valcelute, dar subtire, nu ne indepartam de la traseul marcat.

Ocolasul Mare se vede in zare din coborarea de pe varful Toaca

  Valcele si brane pe langa care trecem dupa ce coboram de pe varful Toaca

Cabana Dochia vazuta din coborarea de pe vf. Toaca

Trecem rapid si pe la cabana Dochia, dar iesim la fel de rapid gratie cetii dese de tutun dinauntru.

Pe seara se mai ridica ceata din timpul zilei si prindem lumina buna de pozat spre Piatra Ciobanului, dar o pozam din bucatarie, ca ne este lene sa mergem la fata locului.

Piatra Ciobanului vazuta de pe holul Schitului Ceahlau

Vineri si sambata nu prea am ce poze sa arat caci a fost ceata deasa, am stat la schit, am fost la Liturghie, am gatit, am mancat ce am gatit, mi s-au administrat diverse sortimente de vin si tuica, am dormit de-am spart, am facut masaj, mi s-a facut masaj, am palavragit, am citit. Duminica de voie de nevoie trebuie sa plecam, mi se rupe inima sa plec acasa, iarasi in aglomeratie si poluare. Abia astept sa ma intorc din nou la schitul Ceahlau.

Memorabila poza de grup, de la stanga la dreapta: Dan, parintele Ciprian, Floriana, eu (si Sebi care facea poza)

Eu si cu parintele Ciprian (pt. caci toti ne-am pozat cu parintele)