Din nou acasa prin jurul Paltinisului - 7-8 ian. 2012

Week-end-ul asta nu prea aveam eu chef de mers pe munte, nu stiu cum de s-a intamplat asta, dar ma suna Dana si imi spune ca vor fi prin Prejba si Paltinis si ca poate ne vedem. Apoi ma apostrofeaza Mihaela si vrea sa iasa la miscare pe aproape si, colac peste pupaza, ma mai suna si Vali, care vrea si el neaparat sa mearga pe munte ca i-am tot promis ca il duc. Noh, ce sa faci cu atatea rugaminti, stau eu si ma gandesc bine si imi dau seama ca de luni incep orele cu studentii si nu o sa mai am atata timp liber, de saptamana viitoare incep si cursurile de ghid cu precadere in we, asa ca ar fi bine sa profit de timpul liber ramas si sa nu mi-l mai dedic numai doctoratului. Sambata dimineata vorbesc si cu Raluca, si cu Mihaela, si cu Vali si pe la 10.30 a.m. reusim sa ne pornim spre Paltinis, dupa ce il culegem si pe Dragos (fratele Ralucai) care tot intarzia.

In Paltinis aveam eu o vaga idee ce traseu sa facem, vroiam de mult sa ajung pe la satul de vacanta Santa, dar numai ce propune Miha' sa coboram pana in Cheile Cibinului ca stie ea un drum. Nefiind nici vreme buna si vizibiletate, imediat ne surade ideea, asa ca am coborat pe partia de sub telescaun, apoi de la statia de apa am luat-o pe un drum forestier pana ce am dat in marcajul de Calea Studentilor. Apoi am coborat pe Calea Studentilor pana in drumul de Cheile Cibinului (asa credeam eu), dar s-a dovedit ca cumva am facut stanga inainte sa ajungem in acel drum si am nimerit bine pe drumul forestier de Daneasa, care ne-a adus inapoi in Paltinis.

Poza de grup inainte de a ajunge in Paltinis - pe poteca de Poiana Gaujoara (de la stanga la dreapta): eu, Dragos, Mihaela, Raluca si Vali

Nefiind foarte obositi, duminica plecam iarasi spre Paltinis, de data asta reusim sa plecam cu vreo jumate de ora mai devreme, fiind in aceeasi formatie (mai putin Dragos). Lasam masina tot la parcarea de langa telescaun, dar de data aceasta o luam pe drumul spre Poiana Gaujoara, cu gand sa ajungem cat mai sus ca sa vedem Fagarasii si restul Cindrelului, care astazi pot fi admirati din departare, ca este vreme buna.

Eu cu Mihaela in drumul spre Poiana Gaujoara (ne bate soarele in fata si nu ne vedem bine)

Ajungem destul de repede pana in Poiana Gaujoara, drumul nu il mai facusem demult, dar nici nu prezinta un interes deosebit decat pentru dezmorteala oaselor.

Vali, Mihaela si Raluca in Poiana Gaujoara 

In poza de jos si cea de sus, vedere din Poiana Gaujoara spre m-tii Fagarasi, respectiv zona Fantanele

Din Poiana Gaujoara mai mergem putin pe curba de nivel pana la stana din Gaujoara si apoi cotim dreapta spre Saua Batrana. Mergem pe sub vf. Batrana, prin zapada destul de mare pana ce reusim sa razbatem pana in Saua Batrana.

Stana din Gaujoara, vazuta din drumul pe curba de nivel spre Saua Batrana

In Saua Batrana, incepe sa se faca simtit si un piculet de vanticel, asa ... ca de Cindrel, si ne tot intrebam unde sa mancam, ca fetele tin la silueta si trebuie sa bage in ele ca sa nu slabeasca prea tare de la tura asta.

In Saua Batrana in teorie am fi vrut sa mancam, dar pt. ca acuma este iarna si frig, ma gandesc eu ca mai bine sa mergem la stancile stiute de mine la coborarea spre Muncel.

In poza de sus si cea de jos, vedere din Saua Batrana spre varful Cindrel din fundal, respectiv spre m-tii Lotrului de vis-a-vis

Din Saua Batrana mergem asadar indarat spre Oncesti, tot asteptand sa apara stancile mele binecunoscute, de unde stiam ca se vad panorame frumoase in toate zarile. Ajungem la stanci si de bine ce ma apuc sa fac poze, incepe sa bata vantul si fetele imi zic ca este prea frig ca sa manacam aici. Coboram spre Poiana Muncel si undeva inainte de bifurcatia cu drumul spre Gatul Berbecului, gasesc eu un brad cu ramuri dese si aplecate care par sa te protejeze si poti sta sub el. Asternem fata de masa alba a zapezii si scoatem mancarea, bagam repede ceva in gura si plecam, ca deja am degerat cu totii.

La tavaleala prin zapada: Vali, Mihaela si Raluca cu limba scoasa

Rebegiti de frig o luam pe urma la fuga spre Poiana Muncel, incercand sa ne mai incalzim cat de cat. In Poiana Muncel decidem sa mergem mai departe spre Poiana Oncesti si in Poiana Oncesti trag de fete sa mergem pana sub varf pe undeva, ca sa nu ne intoarcem pe drumul forestier si partia de Paltinis.

Continuam pe drumul bine-stiut de mine spre cantonul Tomnatic. Cand ajungem la bifurcatia care urca spre varf intr-o ora, ne decidem sa mergem pana in Poiana Lupilor si de acolo sa dam pe marcaj pana la mult doritul meu sat de vacanta Santa. Problema este ca atunci cand ajungem in Poiana Lupilor aflam ca cica am face 3 ore pana in Paltinis, prin Santa. Ma uit eu pe harta, nu mi se pare ca avem cum sa facem atata, dar in fine, cine stie !? Ne gandim noi bine ca de la Santa avem dita' mai forestierul, asa ca nu este grav daca ne prinde noaptea pe el, nu avem unde sa ne ratacim pana la Paltinis.

Mergem pana la Santa pe marcaj, fiind atenti sa nu ratacim marcajul, pentru ca se intersecteaza o sumedenie de drumuri, drumulete si potecute care incotro, iar Mihaela este mereu tentata sa o luam pe unul din ele, desi nu apar pe harta si nu stim exact unde duc. Ajungem la un moment dat intr-o mare intersectie de drumuri, unde drumul de Santa - Curmatura Stezii se intersecteaza cu drumul care vine de la cantonul Tomnatic. In intersectie aflam ca mai avem doar 1 km pana la Santa si inapoi doar 3,5 km pana la Paltinis. Toata lumea vrea sa mearga si pana la Santa, caci niciunul dintre noi nu am fost niciodata pana acolo, asa ca purcedem spre Santa.

Ajungem la Santa acompaniati de latraturile a multi multi caini care vin spre noi dand din coada toti nevoie mare. Iese dintr-o casa si o fetita mica de 8 ani, pe nume Nicoleta, care este foarte ocupata, caci tot incearca sa o sune pe vecina ei din Gura Raului sa ii spuna sa ii aduca schiurile, ca aici la Santa este zapada mare. Nicoleta este foarte vorbareata, este aici in vacanta cu parintii si ne spune totul despre Santa, unde nu mai sunt decat cateva cabane functionale, restul care au fost mai vechi acuma par cam parasite.

Eu cu cateii tabarand pe mine, ceva de genul: "Miha', fa mai repede poza aia ca ma asediaza cainii !"

Ne jucam cu cateii sau mai bine zis ei tot sar pe noi si dau din coada (bucurie mare ca a venit cineva pe aici, unde totul este la hibernat sub zapada) si apoi dam semnalul de intoarcere spre masina lasata in Paltinis.

Bagam 5 km de forestier pana in soseaua de Paltinis si de acolo inca putin pana la masina. In masina ascultam muzica si mai rontaim cate ceva, caci suntem cu totii hamesiti si nu am putut sta prea mult sa mancam de frig.