Doua saptamani in Ceahlau - Pasti 2010 (3)

Avand in vedere ca joi seara mai urca niste lume sus la schit, vineri dupa-masa am pe cine trage dupa mine iarasi pana pe Toaca. Initial am vrut sa plec doar in plimbare, fara o tinta anume, dar, ca de obicei, cand ajung eu pe Toaca se face senin si tentatia "marii ascensiuni" pe varf este irezistibila. Ca sa nu fie inca doar o ascensiune pe Toaca (a 3-a pt. mine in 2 saptamani) propun si o coborare spre cabana Fantanele, traseul pe culmea muntelui fiind deosebit de pitoresc dupa ultimele mele amintiri de acum 4-5 ani.

Toaca ne cheama din nou spre varfurile sale (de fapt spre unicul sau varf ce domina piramida)

Piatra Ciobanului vazuta de data aceasta din drum spre Toaca (deci din directia opusa perspectivei pe care o vedeam de la schit)

Valcele strajuite de pereti stancosi sunt principala carateristica a tuturor jgheaburilor din zona varfului Toaca

Cu soarele deasupra capului am hotarat sa urcam iar pe Toaca, nu inainte de a mai investiga niste posibile valcele de urcat prin spate (adica fix pe partea cealalta decat traseul marcat).

In poza de jos si cea de sus, balaurind prin branele si valcelele de la baza varfului Toaca (in poza de jos protagonist este Iulian)

De la soare trecem insa la nin-soare si un nor de zapada vine amenintator spre noi, sub forma unei fuior aflat in rotatie.

Fuiorul de ninsoare pana la urma ne ocoleste, asa ca ne vom bucura tot de soare si de belvedere de pe Toaca.

De pe Toaca se vede in toate zarile la fel de frumos ca intotdeauna si, precum spunea Vasile, un pelerin venit in noaptea de Inviere la schit: "Ce fain se vede ... daca de aici de pe Toaca se vede atat de frumos, va dati seama cat de frumos se vede de sus din ceruri ?!"

Panaghia si lacul Bicaz in fundalul indepartat vazute de pe vf. Toaca

Coborand de pe varful Toaca, zarile Ocolasului sunt mai limpezi de data aceasta

Jgheabul cu Hotar vazut din coborarea de pe varful Toaca (un traseu pe care sper sa-l refac vreodata)

Dupa ce coboram de pe Toaca, mai coboram putin si spre cabana Fantanele, luand-o pe poteca ce merge pe curba de nivel pe sub Panaghia si mergem pana in poiana unde se gaseste formatiunea stancoasa denumita Cusma Dorobantului.

In poza de jos si in cea de sus se vede formatiunea denumita Piatra Lata (probabil pt. ca stanca respectiva este lata sus ?!)

Trecand de Piatra Lata, pe care o depasim prin spate, fara sa urcam pe ea caci e jnepeneala multa, incepem sa coboram destul de mult pana ajungem in poienita de la Cusma Dorobantului.

Vedere spre lacul Bicaz de langa Cusma Dorobantului

Pe un tanc mai proeminent de unde vederea este foarte frumoasa spre Durau, ne asezam bine ca sa admiram apusul. Vorba vine apusul, pt. ca norii stangandu-se din nou nu prea putem vedea decat ceva roseata la orizont, dar este si asta o forma de apus.

Apus de soare peste Durau ... urmat de o ninsoare in drumul de intoarcere spre schit