La catarat in Poiana Tapului - 8 mai 2010

O activitate pe care nu o mai practicasem de mult este cataratul sau escalada. Avand in vedere ca se anunta doar o zi de sambata buna, tot vorbesc cu Irina si Laviniu, tot mai vorbesc si ei mai departe, dezbatem problema la greu si drept urmare pana la urma rezulta o zi de catarat in zona Sinaia - Poiana Tapului.

Initial urcam cu masina in Poiana Stanii, parcam acolo si apoi coboram 2-3 serpentine pe drumul de picior frumos pavat spre Sinaia. Cautam noi o anumita zona de catarat dupa descrieri si dupa poze, culmea o gasim (adica Radu o gaseste) si culmea este f. frig inca aici, la acest perete de cocot (caci soarele inca nu razbate printre copaci).

Mergand spre belvederea de sub Poiana Stanii

Vedere spre Sinaia Cota 2000 de la belvederea de sub Poiana Stanii

La inceput incercam sa ne cataram in zona propusa de Radu de sub Poiana Stanii, unde de fapt nici el nu a mai fost, dar cica in cartea lui traseele sunt usoare - adica si pt. noi, restul de 4 incepatori.

Una din zonele de catarat de sub Poiana Stanii

Cert este ca numai Radu s-a putut da pe traseele din acest perete, eu cu greu am reusit sa ajung pana la o jumatate de traseu, tragandu-ma de bucle si de cuie. Drept pt. care l-am ciocanit cu totii la cap pe Radu sa ne duca in cariera dintre Poiana Tapului si Sinaia, acolo fiind trasee usoare. Cedeaza Radu pana la urma si ne mutam cu tot echipamentul la zona cu traseele pt. incepatori din cariera.

La cariera dintre Sinaia si Poiana Tapului se ajunge virand stanga din DN1 dupa primul pod din Poiana Tapului si, urcand in sus spre munte, tot tinem stanga pana ajungem intr-un drum forestier ce merge pe curba de nivel pe sub munte. Mergem ceva vreme si dupa multe bucle se face un drum pietruit in dreapta sus. Acest drum pietruit ajunge imediat la peretii fostei cariere, trecem pe sub acesti pereti si ajungem in ultima poienita de unde drumul incepe se se infunde. Din acest punct o poteca abrupta si pironita cu trepte de lemn urca spre zona amenajata de catarat a fostei cariere.

Urcand abrupt spre fosta cariera amenajata cu trasee - Radu si Laviniu

In fosta cariera toate traseele echipate de Radu cu mansa au fost excelente (5 la numar). Majoritatea traseelor amenajate aici (in proportie de 75 %) au fete cazute, drept pt. care te poti odihni relaxat in ele, restul, chiar daca mai verticale, au insa prize f. multe si mari si se merge la echilibru pe picioare. Nu exista trasee cu surplomba sau alte anomalii d-astea.

Pana la sfarsitul zilei ne-am catarat din plin, de' se umflasera toti muschii pe noi, mai ca nu gaseam timp sa ne tragem sufletul, asa de faine si de variate erau traseele. Cele 5 manse puse in total, de la stanga la dreapta cum te uiti la perete au fost urmatoarele:

- tr. 1: Dexter, 15 m lungime, gr. 5b+
- tr. 3: Didi, 15 m lungime, gr. 5a+
- tr. 6: Chicken, 16 m lungime, gr. 5a
- tr. 7: Twiti, 18 m lungime, gr. 5a+
- tr. 8: Johnny Bravo, 18 m lungime, gr. 5a+


Parerile noastre nu au fost insa relationate cu gradele traseelor mai sus apreciate. Noi am estimat ca ordinea de dificultate ar fi fost urmatoarea: Johnny Bravo si Twiti cele mai usoare (fete cazute si prize mari de bolovani la greu), urmeaza Didi care are o intrare si o zona aproape de top mai greuta (o intrare mai verticala si treimea superioara un pic mai dificila), apoi Chicken si Dexter sunt cele mai grele (fata cazuta se cam apropie de verticala si, ca urmare, trebuie sa te asezi f. bine pe picioare ca sa te poti odihni in traseu, daca reusesti sa faci asta, este bine).

Eu le-am facut pe Johny Bravo, Twiti si Didi de 2 ori, apoi pe Dexter si pe Chicken o singura data. Mai mult nu le-am mai repetat pe ultimele doua, pt. ca imi era ca nu o sa mai reusesc sa le termin a doua oara, mai ales din cauza oboselii, ca nu ma catar la panou in fiecare zi si nici nu fac alte antrenamente.