miercuri, decembrie 22, 2010

De la Tampa in Poiana Brasov - 18 dec. 2010

Ajung eu in Brasov vineri pe la pranz, bifez vizita de curtoazie pe la Pustiu sa ma asigur ca face bine si pt. sambata nadajduiam la o tura mai serioasa, adica mai mult de mers, ca la tehnice nu ma tine iarna moralul. Laurentiu isi schimba insa planul si vrea musai sambata sa se dea cu placa in Poiana Brasov, ceea ce pe mine nu ma incanta si nici pe Paul, asa ca sambata de dimineata reusim cu greu sa ne urnim si sa urcam agale spre Postavaru din Brasov.

Masina o parcam in centrul Brasovului si, dupa ce trecem de binecunoscutul punct de intalnire de la Modarom, ne inscriem pe pietonala Republicii catre Piata Sfatului. Paul imi explica frumos ca de aici se pleaca in traseul nostru spre Poiana, ceea ce denota nesimtirea brasovenilor de a pleca in sus spre munte chiar din centrul orasului. Atata nesimtire eu nu am mai pomenit, macar noi la Sibiu trebuie sa mergem 15 km ca sa incepem sa urcam spre Cindrel sau Lotrului, dar astia in Brasov sunt si mai puturosi. Deci, plecam ca nesimtitii in traseu chiar din Piata Sfatului, mergem in sus spre Bastionul Tesatorilor, depasim patinoarul de langa si prindem drumul care urca serpuitor spre saua Tampei.

Carduri, carduri de drumeti urca incet si alene in sus spre Tampa, ceea ce denota ca trekkingul in zilele de week-end este un sport local foarte cautat de lume, nu degeaba isi dau intalnire pt. a face trasee in mijlocul orasului.

Ajunsi in saua Tampei urmam un traseu marcat, cred ca pe Dl. Gorita, depasind valea cu Apa, si urcam catre o poiana al carui nume nu mi-l mai amintesc, poiana in care ajungem insa dupa mult mai multa vreme decat imi prognozase Paul. Drumul pana acolo a fost insa foarte frumos, scaldat fiind de razele soarelui care patrundea filtrat printre crengile copacilor. Mai apoi insa prognoza de la Internet si-a spus cuvantul si plafonul s-a generalizat, incepand incet sa fulguiasca.

Mai cu o poveste, mai cu amintiri din ture, ajungem incet incet la iesirea in partiile din Poiana, mai precis fix sub Poiana Ruia, loc in care schiorii si borderii ii auzim cum scrasnesc din dinti si injura pietrele si pamantul inghetat aparut ad-hoc pe partie.

Ca sa nu mai pierdem timp cu coboratul pe un traseu nebatut inca, hotaram sa coboram pe partie pana jos in Poiana si de acolo ne infiintam la autobuzul de Brasov, pt. a ne ramane destul timp pt. vizitele de curtoazie la Crisa la targul de Craciun de la Reduta. Asa se fac turele in Brasov, de dimineata pe munte, apoi seara cu prietenii la vorba.

Niciun comentariu: