Desi era o excursie de studii documentare pentru doctoratul meu, am zis ca daca tot e celebra creasta a Cocosului in zona, nu ar strica o zi de limpezire a creierului in muntii din jurul orasului Baia Mare. Ma uit eu cu nesat pe harta si identific pasul Gutai, unde imi imaginez ca exista si locuri de pus cortul, ca in orice pas cu sosea si padure de jur imprejur. Dar teapaaaaaaaaa, cand ajungem seara acolo, dupa o ora de serpentine incontinuu (deci canci sa te mai intorci inapoi ca era prea departe), descopar cu stupoare un loc jegos, cu un han mai mult parasit (unde macar puteai sa iei o bere), fara pic de poieni si fara pic de verdeata. Cu greu reusim sa gasim prin padure in zona invecinata 2 locuri de cort cat de cat plate, desi am dormit ca naiba, dar macar am avut unde sa punem corturile si a doua zi dimineata le-am strans val-vartej, jurand ca nu mai dorm acolo nici 5 minute in plus.
Plecam din pasul Gutai din parcarea de la hanul Pintea Viteazul si mergem catre Poiana Boului - o poiana mare si frumoasa, dar pentru care am fi avut cam mult de mers fata de masina in seara precedenta, asa ca o ratasem cu succes. Drumul merge mai intai pe o poteca larga si frumoasa, admirabil luminata de soare la orele diminetii si dupa cateva viraje, in circa jumatate de ora, ajungem si in marea poiana. De ce s-o fi numit a Boului, habar n-am ?!
In poiana Boului marcajul incepe sa se piarda, e dita mai poiana si nu-s stalpi indicatori, dar cu noua harta achizitionata de la han si cu ochii atintiti spre ceea ce incepe sa fie coada de la Creasta Cocosului, ne orientam destul de usor si galopam destul de lesinati prin arsita soarelui care este deja de trei sulite pe cer.
Vedere din Poiana Boului spre partia de la Mogosa, la baza acesteia desfasurandu-se lacul omonim, unde este deschis si un strand si un complex turistic vara
Traversam oarecum diagonal spre stanga in sensul nostru de mers imensa poiana a Boului si la capatul ei intalnim un drum de caruta care merge pe la umbra unor copaci.
Tinem directia catre Creasta Cocosului care incepe sa se vada din ce in ce mai bine, semn ca ne apropiem si vanam orice copac cu umbra.
Din drumul de caruta pe care mergem ajungem intr-o noua poiana, desi de acum inainte vor fi mai mult tone de goluri alpine si cand ajungem sub Creasta Cocosului dam de un marcaj si un traseu frumos amenajat cu pancarde, care ne anunta ca avem de-a face cu ceva mai special.
Din zona denumita la Masa de Piatra vom incepe sa urcam abrupt spre mult dorita creasta, prin padure si printre jnepeni, pe niste trepte frumos amenajate cu balustrada de lemn, sa nu cada turistul in afara potecii. Ajungem destul de repede sus la creasta, cred ca nu se fac mai mult de 15-20 minute si incepem sa ne uitam la ea, ca doar d-asta am venit pana aici.
De sus de la creasta (sau de sub creasta) se vede foarte frumos in toate zarile, peisajul rural pe mine ma incanta peste masura, vazand fiecare poiana presarata de cateva colibe cochete.
Vedere de sub Creasta Cocosului spre Masa de Piatra (de unde am urcat) si spre zona denumita Ocoale
Vedere de sub Creasta Cocosului spre Platoul Gutaiului (culminat de varful Secatura - plin de ienupar, neinteresant total datorita acestui fapt)
Vedere de pe Creasta Cocosului spre satele si poienile dinspre Ocna Sugatag
Ma protapesc val-vartej sub Creasta Cocosului la o sedinta foto cu stancariile
Dupa ce investighez eu cum sta treaba cu cataratul pe Creasta Cocosului (unde cica sunt si trasee de alpinism batute si proaspat reamenajate), in timp ce tata culegea afine, imi atintesc ochii spre varful Gutai, aflat cumva in partea cealalta a crestei. Fiind insa foarte soare si orele oarecum inaintate, ne gandim sa nu mai mergem pana acolo si sa mergem numai pe platoul asta (plin de ienupar d-ala in care te incalcesti) si sa luam masa cu ochii la panorame.
Vedere de pe Platoul Gutaiului spre varful Gutai (altitudine 1443 m)
Vedere de pe Platoul Gutaiului spre varful Secatura (altitudine 1392 m)
Vedere de pe Platoul Gutaiului spre poienile de la Ocoale
Lasam in urma Creasta Cocosului si fara sa ne dam seama ne bagam in marea de ienupar, desi teoretic pe acolo era un marcaj (dar cine il mai gasea), asa ca dupa o balaureala pe cinste, reusim sa iesim la marginea abruptului si sa privim cu nesat cum la picioarele noastre se desfasoara Jgheabul Mic ce duce la Poiana Mlejnita.
Pe marginea abruptului amenajam locul de popas si expunem produsele de ingurgitat in stomac
Vedere spre Poiana Mlejnita (in fundal fiind dealul pe care se afla partia de la Mogosa)
Protapita la popas cu varful Gutai in fundalul indepartat
Protapita la acelasi popas cu poiana Mlejnita in fundalul de jos
Papa, siesta si drum de intoarcere tot pe la poalele Crestei Cocosului, in timp ce ajunsese aici si un grup de cercetasi francezi si escaladau de nu se mai putea cocosul. Noi ne vom intoarce pe acelasi drum pe la Masa de Piatra si prin Poiana Boului, urmand ca din Pasul Gutai sa coboram cu rotile repezi ale masinii spre lacul Mogosa unde mai prindem cateva raze de soare si facem o baie (pe post de dus, ca noi stateam la cort).
Mancam bine la restaurantul de la complex si pozam ratele de pe lac care se balacesc in apa
Apoi cautam prin zona un loc de cort, la numai cateva zeci de metri fata de sosea fiind, asa precum intuiam, plaiuri intinse unde pasc turme de oi. Aici pe aceste plaiuri ne-am pus si noi corturile si am dormit regeste. Din pacate in seara urmatoare, dupa ce ne-am intors de la Baia Mare, nu am mai putut dormi la cort din cauza unei torentiale care a durat toata noaptea. Ne-am dus la complexul turistic Suior si am luat acolo doua camere si abia a doua zi dimineata am putut demonta corturile si am plecat mai departe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu