Tura pe schiuri in zona Vanturis - 29 martie 2008

Inculpate: eu si Crisa. Concluzia: eu apar in pozele ei, ea apare in pozele mele.

Vine Crisa la mine de vineri seara, punem noi tura la cale. Pai in principiu vrem iara pe Sugari, da' sa vedem daca ni se mai alatura careva. Pauza generala. Intrebari multe si nici un raspuns, parca am fi plecat in cine stie ce expeditie.

Asadar, sambata dimineata plecam eu, Crisa si Cristina spre Sinaia, o lasam pe Cristina pe partie sa se dea, iar eu cu Crisa urcam prin saua Scandurari pe vf. cu Dor.

In drum spre saua Scandurari, cu pasi mici mici si marunti, mergem spre Vanturis

Crisa grijulie, aduce schiurile langa locul de popas de langa varf, in caz ca ar fi vrut cineva sa ni le fure

Din varf ne dam drumul spre Vanturis. Din varf ochisem niste valcele pe unde sa iesim fix sub stana din Vanturis, zapada este super ok, pt. caci s-a mai inmuiat putin, iar peisajul este demential.

Fericita sus la soare si zapada

Coborand spre stana din Vanturis

Mai sus se vede valcelul prin care iesim sub stana din Vanturis (stana fiind la nivel de punct negru cam in mijlocul pozei). Eu, ca o impatimita a stanelor, pozez micuta constructie de lemn f. incantata, mai ales inconjurata fiind de zapada care straluceste non-stop. Straluceste si ne facem noi doua ca doi raci rosii.

De la stana o luam pe curba de nivel care urmareste un fir de valcel ce iese la intersectia de marcaje de la Izvorul Dorului. De fapt e drumul de masina ce duce la Babele, doar ca acum e acoperit cu zapada. Ca sa zic asa o luam pe un drum f. ocolit de intoarcere.

Si tot din zona cu pricina, ne scaldam ochii in toate zarile

Si tot mergand constatam cate sute de mii de variante de schi de tura sunt de facut in aceasta zona, si cate fete cu zapada neatinsa ne lasa gura apa.

In fundal se vede marele varf Vanturis cu o altitudine de nu mai putin de 1942 m. Dar trebuie sa ne intoarcem in Valea Dorului ca sa prindem ultimul telescaun, cu gandul ca vom reveni inapoi pe aici.

Trecem pe langa cantonul mai jos de valea Dorului, unde niciodata nu am stiut ce se inatmpla si cine sta acolo, stiu doar ca arata bine intretinut.

Crisa f. fericita, nu stiu de ce, dar oricum amandoua eram exagerat de fericite.

La final coboram pe Papagal si eu mai prind cu Titi si Demi (doi prieteni vechi reintalniti la schi) o coborare pe Pelisor combinata cu firul vaii Carpului. In particular, marturisesc ca m-au alergat de mi-au sarit capacele, si eu care credeam ca ma dau repede. Seara ne cazam la cort la Gura Diham, si ne bazam pe ideea buget cat mai restrans, ca-n studentie frate, ca asa-i sanatos.